sâmbătă, 31 decembrie 2011

Enseñame a soñar


Nu stiu daca ce scriu reprezinta gandurile mele bine trasate dupa care ma ghidez in realitate.

E posibil ca randurile de pe acest blog sa sa fie uneori compuse doar de dragul artei, si de cele mai multe ori sa fie sentimente ce se insinueaza prin cuvinte iar eu sa ma straduiesc sa le deschid portita si apoi sa le astern frumos. Si coerent.

Nu am scris de fiecare data cand am ars dar am certitudinea ca spatiul virtual este singurul care-mi poate gazdui cel mai bine dilemele, angoasele. Desi pe el ajung doar rezumatele. Desi uneori apar comentarii ale unor oameni care nu ma cunosc. Dar macar atunci nu ma simt jignita.

Oh well sunt inca in pijamale in asteptarea noului an. Il astept sa vina si sa vada ca am invatat si inca invat sa razbat.

Sa vina 2012 deci, ca-l astept asa cum am fost intotdeauna.
Cu aceleasi frici, aceleasi crezuri si cu speranta unor noi trairi.

4 pareri (bune sau nu):

Mihai spunea...

cum ar putea sa apara altfel de comentarii daca ai spus ca iti tii blogul si cunoscutii separati?

mOntecOre spunea...

de mai noii cunoscuti da pentru ca printre altele m-am invatat minte, insa cei mai apropiati stiu de el. De aceea multe posturi sunt in drafturi :)
Ps: tu nu ar fi trebuit sa dormi dupa vreo betie crunta?

Mihai spunea...

am antrenament ;)

Anamayana spunea...

offtopic, de fapt, nu, pentru ca e frumos sa inveti sa visezi (cred ca este o abilitate esentiala) si toti ar trebui sa invatam asta.
La multi ani cu multe visuri si vise frumoase si implinite! >:D<

With each day of freedom i go deeper in my own cage...